ACSS Sportul Studențesc – CS Universitar ASE București 2–2 (0–1)

 

Arbitrul a dat două goluri, galeria și-a făcut comisie de disciplină ad-hoc, iar Sportul a pierdut două puncte și a ajuns pe primul loc!

ACSS Sportul Studențesc – CS Universitar ASE București 2–2 (0–1)
Liga a V-a București | Etapa a IX-a | 1 noiembrie 2026
Marcator Sportul: Horia Gabriel Mladinovici (2 goluri, ultimul în minutul 94)

Cum s-a văzut meciul din culise...

La ACSS Sportul Studențesc, logica fotbalului a intrat duminică seară în concediu. Arbitrul de SuperLiga a înscris două goluri, toboșarul a adus și trompeta, un alt suporter a preluat instrumentul, mingea a lovit de trei ori barele porții, iar echipa a revenit de la 0–2, în zece oameni la un 2–2 dramatic cu CS Universitar ASE. După opt victorii consecutive, Sportul a pierdut primele două puncte ale sezonului. Și, tocmai când suporterii se pregăteau să deplângă rezultatul, a venit vestea: alb-negrii sunt pe primul loc în clasament! Să mai spună cineva că economia nu produce miracole!

Opt victorii în catalog. La ASE, subiectele au fost schimbate!

Sportul venise la examenul cu ASE având un catalog impecabil: opt meciuri, opt victorii, 24 de puncte. Nicio restanță, nicio corigență, nicio absență de la întâlnirea cu cele trei puncte. Economiștii, cu numai șase puncte, păreau adversarul ideal pentru continuarea seriei. Numai că fotbalul are prostul obicei să nu citească clasamentul înainte de fluierul de start. Sportul a atacat, a ratat, ASE a înscris, iar la pauză tabela arăta 0–1. Prima lecție de economie a serii: dacă investești masiv în atac și nu marchezi, profitul rămâne zero.

Trei bare! La a patra chemam inspectorii în confecționarea porților de fotbal!

Sportul a avut trei întâlniri nefericite cu barele porții adverse. La una dintre faze, Dobre a trimis mingea în transversală după o învălmășeală în careu. Prima bară a fost ghinion, a doua coincidență, iar la a treia suporterii puteau solicita o expertiză tehnică. Era poarta regulamentară? Avea toate avizele? Fusese verificată de inspectorii abilitați? Nu cumva se îngustase între două atacuri? Terenul sintetic ud a complicat și el lucrurile. Jucătorii alunecau, mingea aluneca, numai ocaziile nu alunecau în plasă. Trei bare nu înseamnă trei goluri. Sunt trei ocazii ratate, iar promovarea nu se obține cu declarații de ghinion.

0–2 și cartonaș roșu. Restanța devenea serioasă!

În repriza secundă, ASE a făcut 2–0. Ca să fie examenul complet, Zamfir a primit cartonașul roșu, iar Sportul a rămas în zece oameni. La facultate, când ai două restanțe și îți lipsește și un coleg de proiect, începi să cauți programul sesiunii următoare. Alb-negrii au preferat să continue. Numai că două goluri primite, numeroase ratări și o eliminare sunt probleme reale, nu simple accidente administrative. Norocul poate fi invocat, dar nu poate fi trecut titular pe foaia de joc.

Horia Mladinovici: în SuperLiga fluieră, la Sportul înscrie!

Horia Gabriel Mladinovici este unul dintre puținii oameni din fotbalul românesc care pot ajunge la stadion și trebuie întrebați în ce calitate au venit. În SuperLiga este arbitru de centru, iar la ACSS Sportul Studențesc este fotbalist. Într-o zi arată punctul cu var, în alta încearcă să trimită mingea dincolo de linia porții. În septembrie marcase deja o dublă împotriva celor de la Fairplay. Cu ASE, a recidivat, fără să aștepte vreo hotărâre a comisiei de arbitri.

La 0–2, Horia a redus diferența. 1–2. Sportul a prins curaj, adversarii au început să privească spre ceas, iar suporterii să-și verifice pulsul. Minutul 90 a trecut fără egalare. Au venit prelungirile și, când primul eșec al sezonului părea inevitabil, în minutul 94 Mladinovici a înscris din nou. 2–2! Un arbitru știe că partida nu se termină până la ultimul fluier. Horia a demonstrat că știe și ce trebuie făcut înaintea acelui fluier. Rămâne întrebarea: când marchează în minutul 94, Mladinovici sărbătorește sau verifică mai întâi dacă timpul suplimentar a fost acordat regulamentar? Din fericire, de data aceasta fluierul era la altcineva. În SuperLiga, Mladinovici dă verdictul. La Sportul, îl schimbă!

Sorin aduce instrumentele, galeria face orchestra!

Sorin este muzicianul galeriei. Cântă la tobă, cântă la trompetă și vine la meci cu instrumentele lui, un fel de orchestră mobilă, fără contract cu Filarmonica. De data aceasta, trompeta lui a ajuns în mâinile unui alt suporter. La Sportul, delegarea atribuțiilor funcționează impecabil: unul aduce instrumentele, altul cântă, iar restul oferă acompaniamentul vocal, uneori într-un stil care n-ar trece de comisia de examinare a Conservatorului.

Fotografia suporterului cu trompeta spune însă ceva despre această galerie. Nu e nevoie de zeci de mii de spectatori pentru a păstra vie pasiunea pentru alb-negru. Sunt suficienți câțiva oameni încăpățânați, care vin indiferent de vreme, scor sau divizie. La 0–2, orchestra n-a plecat acasă. Nici după cartonașul roșu. La Sportul, unul aduce instrumentele, altul suflă în trompetă, arbitrul marchează două goluri, echipa pierde de două puncte și ajunge totuși pe locul 1 în clasamentul Ligii V.

Agheasmă, rugăciuni și măciuca Șefului cel Mare. Galeria trece la măsuri extraordinare!

Pe WhatsApp, meciul avea o repriză paralelă, cu un regulament mult mai flexibil, mai ales pentru urechile mai sensibile. La 0–2 au apărut îngrijorările. După cele trei bare, s-a trecut la intervenții spirituale. Cineva a propus organizarea unui grup de rugăciuni înaintea meciurilor, altcineva a recomandat agheasma, preventiv. La cum se comportase mingea, probabil că și barele aveau nevoie de o binecuvântare separată, cu obligația expresă de a nu mai respinge șuturile Sportului.

După meci a venit o informație de maximă importanță pentru patrimoniul galeriei: măciuca  șefului revenise la proprietar, în cadru festiv. Obiectul beneficiase inclusiv de bandajare, iar Șeful a confirmat că operațiunea fusese executată corespunzător. Se pare că la Sportul până și echipamentul neconvențional de galerie are acces la asistență medicală. Probabil urmează certificatul de garanție și verificarea tehnică periodică. Deocamdată, recuperarea bunului reprezintă una dintre puținele operațiuni ale serii încheiate fără pierderi.

Cazul R. Absent la meci, prezent la comentarii. Avocatul oficial al împricinatului este pregătit!

Dar adevărata criză administrativă s-a produs după fluierul final. Un suporter a propus ca administratorul grupului să șteargă conversațiile celor care nu participaseră la meci, nominalizându-l, în glumă (sperăm noi), pe R. Acesta lipsise de pe stadion, dar fusese prezent în discuții, felicitase echipa și chiar lansase teoria că adversarii de la ASE copiaseră la examen. Mai mult, le promisese economiștilor o restanță la primăvară. Numai că, la Sportul, susținerea de la distanță riscă să nu mai fie suficientă. Trebuie să prezinți dovada prezenței fizice, eventual ștampilată la intrare și vizată de observator.

Din fericire pentru R., situația juridică este sub control. Are avocat oficial, pregătit să-i asigure o apărare imbatabilă, dacă gluma disciplinară s-ar transforma vreodată într-o procedură. Se pot invoca circumstanțe atenuante, administra mesaje de susținere ca probe și solicita audierea martorilor. La nevoie, apărarea ar putea merge până la constituirea unei galerii de susținere paralele pe Sportul Redivivus a celui acuzat. Ar fi, probabil, primul proces disciplinar din istoria Sportului în care inculpatul vine cu propria galerie, iar avocatul trebuie să ceară liniște ca să-și poată susține pledoaria. Singura problemă este că apărarea nu poate garanta achitarea unui client care recunoaște singur că n-a fost la meci!

Seful a propus imediat soluția administrativă: suporterul trompetist ad-hoc  să fie numit administrator al grupului. Numai că persoana desemnată a refuzat elegant, invocând lipsa veleităților necesare. Ulterior a mai adăugat, autoironic, și o observație despre propria incompatibilitate cu funcția. Așadar, la Sportul avem un potențial inculpat cu avocat ales cu delegație deja semnată, o comisie de disciplină fără președinte și un administrator propus care nu dorește funcția. Situația seamănă suspect de mult cu fotbalul românesc profesionist, doar că aici măcar lumea râde.

Echipa a terminat în zece oameni. Dacă se aplică toate sancțiunile propuse pe WhatsApp, grupul riscă să termine în cinci!

Pierdem două puncte, câștigăm primul loc! Economia fotbalului bate ASE-ul!

Când suporterii se pregăteau să încheie seara cu regretul celor două puncte pierdute, a venit vestea de la Crevedia: CSU Știința București 2 fusese învinsă cu 5–1! Dintr-odată, egalul cu ASE căpăta altă perspectivă. Sportul ajungea pe primul loc, cu 25 de puncte, iar Știința rămânea la 24. Situația a fost confirmată până la redactarea acestui articol și de clasamentul publicat pe site-ul FRF-AJF.

În sfârșit, o operațiune financiară pe care nici profesorii de la ASE n-ar fi știut s-o explice: pierzi două puncte din cele trei puse în joc și ieși în câștig la clasament! Dacă ar funcționa așa și la bancă, am cere cu toții credite.

Pe grup a izbucnit bucuria. Cineva a glumit că Sportul n-ar mai fi fost pe primul loc din 1985, altcineva a invocat intervenția Maicii Domnului, iar ploaia de după meci a fost interpretată drept semn de belșug. În câteva minute, suporterii trecuseră de la agheasmă preventivă la mulțumiri pentru ajutorul ceresc. Era de înțeles: după 0–2, un cartonaș roșu și trei bare, până și clasamentul părea să fi fost întocmit printr-o intervenție providențială.

Dincolo de glume, primul loc are o semnificație aparte pentru cei care au rămas alături de Sportul în anii grei. Nu confundăm Liga a V-a cu gloria din Divizia A, dar nici nu putem ignora bucuria de a vedea din nou alb-negrul în fruntea unui clasament. Nouă meciuri, opt victorii, un egal, nicio înfrângere și 25 de puncte din 27 posibile. Este un început excelent. Totuși, două goluri primite, numeroase ratări și o eliminare arată că echipa are de lucru. Promovarea se obține prin constanță, nu prin miracole repetate în minutul 94.

Urmează Omega. Ultima literă, dar nu ultimul examen!

În etapa a X-a vine ACS Omega Sport 2. După economia de la ASE, Sportul trece la alfabetul grecesc. Omega este ultima literă, dar adversarul nu trebuie confundat cu sfârșitul problemelor. Prima echipă Omega evoluează în Liga a III-a, iar satelitul nu joacă nici el pentru a câștiga gratuit o lecție de caligrafie. Alb-negrii au aflat deja cât costă să tratezi un meci ca pe o formalitate.

Duminică, 8 noiembrie, Horia Gabriel Mladinovici își sărbătorește onomastica, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. După dubla cu ASE, colegii i-ar putea oferi un cadou mai folositor decât un tort: trei puncte. Sorin se poate ocupa de „La mulți ani!”, cu tobă, trompetă și eventual un alt suporter delegat la instrumentele de suflat. Șeful poate  să-și păstreze măciuca, administratorii grupului să amâne ședința de disciplină, iar avocata lui R. să beneficieze și ea de o duminică liniștită. Nu de alta, dar e și ziua ei onomastică.

Omega poate fi ultima literă a alfabetului, dar pentru Sportul povestea abia începe. De preferat, fără două goluri de recuperat, fără cartonaș roșu și fără să așteptăm minutul 94 pentru a afla dacă trecem examenul.

Hai, Sportul!